Cladirea – anii ’60
La mijlocul anilor ’60, Giurgiu nu avea o casa sau un palat al culturii. Cu atat mai putin un teatru profesionist. Implicit, spectacolele scolare si de amatori aveau loc in cinematografe, trupele ambulante se produceau tot aici. Totusi, in 1966, actuala cladire a teatrului a fost inaugurata urmare a unui efort financiar sustinut de intelectualii si functionarii autohtoni. A fost inaugurata, asadar, Casa de Cultura a orasului, si nicidecum a Sindicatelor, dupa cum nostalgic isi amintesc eronat unii dintre varstnici. Au urmat apoi ani de emulatie culturala - fie si intr-un regim totalitar - sustinuti de cele mai importante colective bucurestene: Teatrul de Revista, Teatrul de Opereta, Opera Romana, Filarmonica, TNB, Bulandra, Nottara etc. Macar una dintre aceste trupe vizita Giurgiul lunar. Sala mare, cu 480 de locuri, devenea neincapatoare, in timp ce sala mica adapostea biblioteca oraseneasca, mutata dintr-un spatiu insalubru de pe Strada Garii.

Haosul de dupa Revolutie - anii ’90
Decembrie ’89 soseste pe cat de abrupt, pe atat de intempestiv pentru Teatrul Ion Vasilescu. Actorii cu domiciliul in Bucuresti pareau a suferi in corpore de rutina, nu se mai inghesuia nimeni sa fure scriptul din mana regizorilor pentru a juca. Toti acestia se intorc, pripit, in Capitala, ca dupa un naufragiu. Aproape trei ani, scandura teatrului nu mai gazduieste pasii veritabililor profesionisti. Colectivul se destrama, Teatrul Ion Vasilescu dispare din orizontul giurgiuvean.

Un deceniu si jumatate de trairi – prezent

In cei 15 ani de cand incearca sa intre in sufletul publicului, Teatrul Valah a produs zeci de premiere, abordand toate genurile teatrale. Toti clasicii dramaturgiei universale s-au regasit printre preocuparile regizorale, iar invitatiile pe scenele internationale nu au incetat sa se iveasca. Dincolo de Balcani, cu prisosinta escaladati nu o data – spectacole sustinute la Vidin, Balti, Silistra, Plovdiv, Russe, Sofia, Belgrad, Budapesta, Korca, Valahul a fost invitat la New York, in 1997, de catre Centrul Cultural Roman din metropola americana, cu spectacolul Turnatorul si actrita.
Dintre numeroasele recunoasteri, se distinge premiul pentru cel mai bun spectacol in cadrul Festivalului de la Piatra Neamt – editia 2004, Valahul, in colaborare cu Teatrul Masca, oferind un recital de excelenta coregrafica (si nu numai) prin Intrusa, dupa o povestire de Borges.
Festivalul international al teatrelor din orasele dunarene, evenimentul cultural organizat de catre Teatrul Valah si ajuns la editia a XII-a, a adus in fata publicului giurgiuvean la inceputul fiecarei stagiuni, trupe remarcabile, precum Teatrul Slavija din Belgrad, Teatrul Sava Ognianov din Russe, Teatrul Sava Dobroplodnie din Silistra, Teatrul Neline din Bratislava, Teatrul Bartok din Dunaujvaros, iar din tara Teatrul bucurestean Masca, Teatrul Maria Filotti din Braila, Teatrul Dramatic Fani Tardini din Galati, anul aceste fiind invitati, in premiera, artistii trupelor maghiare ale Teatrului Romanesc (TRU), precum si ale Deutsche Buhne Ungarn, ambele din Szekszard, dar si ai Teatrului de papusi din Russe.